Pozitia partidului Volt Romania referitoare la promulgarea legilor justitiei

Pozitia partidului Volt Romania referitoare la promulgarea legilor justitiei

16 nov. 2022
Legile au fost promulgate de Presedinte inaintea primirii avizului Comisiei de la Venetia
legile_justitiei_iohannis

Este sau nu straniu faptul că însuși Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, consideră aceste noi legi ca fiind esențiale pentru independența justiției? Este sau nu explicabil de ce se dorește control politic asupra Justiției? Vă lăsăm pe voi să decideți. 

Pentru noi, Volt România, este foarte important ca Legile Justiției să asigure și să garanteze independența justiției, libertatea de exprimare a magistraților, precum și să reprezinte un progres real în lupta anticorupție și împotriva crimei organizate. 

Considerăm ca aceste noi legi conduc întreg sistemul judiciar către un regres inacceptabil, punând într-un pericol major independența sa, deoarece: 

1. Dauneaza luptei anticorupție și compromite anchetele penale 

❖ Procurorul General și procurorii șefi ai DNA și DIICOT vor putea infirma soluțiile tuturor procurorilor din subordine, nu doar a celor aflați în imediată subordonare. 

În primul rând trebuie menționat faptul că ambele Direcții sunt conduse de nimeni altul decât Procurorul General (prin intermediul procurorilor șefi). 

În al doilea rand, Procurorul General și procurorii șefi ai DNA și DIICOT sunt numiți de către președintele României, la propunerea Ministrului Justiției și cu avizul CSM. În acest fel se creează un risc major, sistemul de urmărire penală rămânând fără protectie împotriva intervenției sau influenței politice directe. De ce? Intenția este clară – crearea unui mecanism de control politic asupra tuturor dosarelor penale

Care credeți că este probabilitatea ca Procurorul General sau procurorii șefi ai DNA și DIICOT să ignore ordinele venite pe linie politică, știind ca funcția pe care o dețin depinde în totalitate de voința acestora (Ministrul Justiției putând propune revocarea din funcție sau reînnoirea mandatului). 

Cât de Science Fiction ar fi ca Ministrul Justiției să dorească infirmarea măsurilor și soluțiilor adoptate de procurori în dosarele deschise împotriva colegilor săi? Sau, din contra, să intervină în dosarele deschise (la comanda sau nu) competitorilor din opozitie? 

❖ Procurorul General va putea decide cu privire la delegările și detașările procurorilor 

Câtă vreme Procurorul General va putea decide cu privire la delegările și detașările procurorilor, câti procurori vor îndrăzni să se opună ordinelor primite? Aceste atuuri foarte puternice puse în mână unor persoane numite politic creeaza adevarate mecanisme de presiune și intimidare a procurorilor. 

2. Compromite în mod grav independența DNA și DIICOT 

Deși DNA și DIICOT sunt structuri autonome și se bucura de independență operațională și funcțională, cel care conduce ambele Direcții este nimeni altul decat Procurorul General al României (numit politic de către Ministrul de Justitie). 

Oferind Procurorului General dreptul deplin de a infirma/controla orice soluție data de procurorii de la aceste Direcții, acesta va putea limita și influența în mod radical funcționarea eficientă a celor două structuri, ceea ce va afecta în mod direct anchetele aflate în curs. 

3. Selecția și promovarea magistraților nu se va face pe criterii obiective, ci pur subiective 

❖ Promovarea la ICCJ 

Pentru promovarea la ICCJ nu este necesară și o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, fiind păstrate doar evaluarea hotararilor judecatoresti si un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a CSM, care nu poate fi însă contestat în instanță. Această modalitate de selectie fiind una pur subiectiva. Selecția este influențată puternic de către președintele ICCJ întrucât acesta desemnează 2 dintre cei 3 membri ai comisiei de concurs. Practic, președintele ICCJ va desemna în mod direct majoritatea comisiei de evaluare. In acest mod, CSM va deține 

controlul asupra promovarii la ICCJ. Ce mai contează pregătirea profesională, meritele, competența sau performanța? 

❖ Promovarea magistraților la tribunale, curți de apel și la parchetele de pe langa acestea 

Deciziile privind promovarea și evaluarea magistraților depind în mare măsură de voința conducatorilor parchetelor și instanțelor și nu se mai bazează pe un concurs obiectiv. Practic, promovarea efectivă la curțile de apel, tribunale și la parchetele de pe lângă acestea se va face printr-o evaluare obiectivă a activității din ultimii trei ani, fara a mai fi necesara promovarea concursului care constă în proba scrisă de verificare a cunoștințelor. 

In plus, comisiile sunt numite de Secțiile CSM, fiind eliminat orice rol al INM în promovarea magistraților. Astfel, se conturează un mecanism clientelar în interiorul magistraturii care lasă și mai mult loc pentru influențele politice. 

4. Crește puterea CSM-ului, scade puterea INM-ului 

Pe lângă cele arătate mai sus, este important de remarcat cum CSM își întărește puterea și asupra INM, eliminat complet din procedura de promovare a judecătorilor la ICCJ. Unele concursuri nu se mai organizează de CSM prin INM, adică de către INM, ci direct de către CSM. 

De asemenea, Componența unor comisii de concurs nu mai este desemnată de către Consiliul Științific al INM, ci direct de către CSM. Directorul INM va exercita singur funcția de conducere, înlăturând astfel Consiliul științific al INM de la conducere. Dar, directorul INM este numit și revocat de CSM, fără a mai fi necesară propunerea Consiliului științific. In acest mod, CSM își întărește puterea și asupra INM. 

5. Libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată 

Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă. 

Pe bună dreptate, magistrații pot fi îngrijorați atunci când soluționează cauze în care este implicat statul. Cât de liber își mai pot exprima magistrații propria opinie cu privire la instituțiile sau politicile publice atunci când există riscul de a suporta anumite sancțiuni? Cât de 

independenți și imparțiali mai sunt magistrații dacă sunt obligați, prin lege, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului? Asadar, magistrații se vor abține de la manifestări sau exprimări defăimătoare numai cu privire la puterile statului, dar nu și cu privire la milioane de cetățeni simpli? Magistrații au aceasta obligație, dar politicienii se pot exprima în continuare defăimător la adresa magistraților? 

Pe de alta parte, și CEDO a constatat, în cauza Kovesi vs. Romania, faptul că fostului procuror șef al DNA i s-a adus atingere dreptului la liberă exprimare atunci când a fost revocată din funcție tocmai pentru faptul că s-a exprimat critic la adresa modificarilor pe care Parlamentul le-a adus legilor justiției. 

6. Eliminarea obligativitatii respectarii deciziilor CCR 

Principiul cooperării loiale prevăzut la art, 4 alin. (3) în Tratatul privind UE, prevede ca statele membre ale UE sunt ținute să ia toate măsurile necesare pt a garanta aplicabilitatea și eficacitatea dreptului Uniunii, precum și să elimine consecințele ilicite ale unei încălcări a acestui drept. O astfel de obligație revine fiecărui organ al statului membru în cauză. 

CJUE, prin hotărârea din 21 decembrie 2021, a decis ca judecătorii români pot lăsa neaplicate orice dispoziții interne, inclusiv decizii ale CCR, dacă apreciază că acestea aduc atingere “intereselor financiare ale Uniunii“. 

Totuși, obligația respectării deciziilor CCR este prevăzută de Constituție. Se poate spune că însăși CCR a emis o decizie neconstituțională atunci când a respins criticile formulate la legile justiției. 

Magistratii, înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Ce valoare mai are acest jurământ? 

Deciziile CCR trebuie să rămână general obligatorii, iar Constituția trebuie să rămână deasupra tuturor. 

Necesitatea unui dialog între CCR si CJUE este evidentă. La fel și necesitatea alinierii dreptului național cu cel european. Este de înțeles de ce CJUE a decis ca judecătorii romani pot lăsa neaplicate decizii ale CCR, dacă apreciază că acestea aduc atingere “intereselor financiare ale Uniunii“, însă ce se intampla cu celelalte decizii CCR? Cum să nu mai fie obligatorii? 

Din nefericire, acestea sunt doar câteva probleme ale noilor Legi ale Justitiei, în realitate ele sunt cu mult mai multe. Aceste modificări sunt departe de ideea de reformă, departe de lupta anticorupție și antimafie, departe de întărirea independenței justiției. Oare asta ne dorim la 32 de ani de la revoluție?