Politicul și-a pierdut demnitatea

Politicul și-a pierdut demnitatea

2 dec. 2021
În ultimii 31 ani, am asistat la varii formule de guvernare
casa poporului

Politicul și-a pierdut demnitatea

În ultimii 31 ani, am asistat la varii formule de guvernare, toate însă având un lucru în comun - realizări nesatisfăcătoare. Acum asistăm la o coaliție istorică dintre PNL și PSD, cu un prim-ministru care pare mai mult e un jucător de rezervă, scos când e nevoie de pe baricade, nu un prim-ministru vizionar de care are nevoie România pentru a implementa reforme de mult așteptate. 

De ani de zile, politicienii ignoră vădit voința cetățenilor, iar încrederea românilor în guvern, parlament și justiție, pe zi ce trece, înregistrează noi recorduri minime. În timp ce România se luptă cu un virus ucigător, cu o criză economică și energetică resimțită prin creșterea prețurilor la servicii și produse, politicienii sunt mai absorbiți de lupta pentru putere, împărțirea de posturi și creșterea influenței, decât de siguranța și prosperitatea cetățenilor. România este tot mai divizată – economic, politic și cultural, inegalitatea veniturilor este la niveluri fără precedent, iar polarizarea politică a atins culmi noi.

Românii nu cer imposibilul, ei cer strictul necesar pentru o viață decentă. Românii vor să își îngrijească familiile acasă, fără frica de a fi despărțiți de străinătate. Vor ca școlile copiilor lor să producă ingineri, analiști sau cercetători, nu șomeri pe bandă rulantă. Vor servicii publice care simplifică și ajută la dezvoltarea unei afaceri, nu care înăbușă și pedepsesc inițiativa. Vor să facă împrumuturi la bancă, pentru a face investiții, nu doar din nevoia de a-și acoperi cheltuielile. Vor ca cei care încalcă legea să fie pedepsiți, nu să devină modele de urmat pentru baroni de cartier autoproclamați. Vor politicieni care dau dovadă de integritate și demnitate,  nu politicieni imaturi care fug de responsabilitate.

Noul guvern însă își propune alte priorități. Ei vorbesc despre inițiative de întoarcere a diasporei acasă, ignorând miile de oameni care, din varii lipsuri și nevoi, sunt alungați din țara în fiecare zi. Ei fac coaliții dubioase și împart funcții cu politicieni reciclați, de parcă cei care ne-au adus în această situație ar avea capacitatea să ne scoată din ea. Ei creează ministere noi, prefăcându-se că celelalte ministere merg ca pe roate și ignorând faptul că, de exemplu, succesul noului minister al familiei este direct dependent de bună funcționare a ministerelor existente. 

În ultimii 31 ani, am asistat la varii formule de guvernare, toate însă având un lucru în comun - realizări nesatisfăcătoare. Acum asistăm la o coaliție istorică dintre PNL și PSD. Nicolae Ciucă a fost investit prim-ministru după a doua desemnare într-o lună de zile din partea lui Klaus Iohannis. Este tot mai clar că acest fost general de armată e un jucător de rezervă, scos când e nevoie de pe baricade, nu un prim-ministru vizionar de care are nevoie România pentru a implementa reforme de mult așteptate. 

În urmă cu aproape 2 luni, Florin Cîțu asigura toți membrii PNL, prezenți la Congresul din 25 septembrie,  de faptul că “PSD este și va rămâne cel mai mare inamic al PNL”. Tot în urmă cu mai puțin de 2 luni, moțiunea de cenzură depusă de PSD a fost votată de un număr record de parlamentari – 281. Criticile la adresa Guvernului Cîțu au răsunat în parlament, rând pe rând, Gabriela Firea, Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu blamând guvernarea coaliției PNL-USR-UDMR. 

Totuși, în mod surprinzător, în mai puțin de 2 luni, PNL “se împrietenește” cu PSD și ne asigură cu seninătate că sunt pregătiți să ne guverneze. Planul lor de rotație a premierilor este absolut insultător și poate fi considerat drept un atac deosebit de grav la adresa alegătorilor. Liderii celor două partide politice își fac planuri pentru următorii 7 ani. Cu influență adânc înrădăcinată în organele legislative și executive ale României, atât PNL-ul cât și PSD-ul se sprijină în continuare pe resursele de putere acumulate în timp. Mizează pe o majoritate presupusă a coaliției în parlamentul României după alegerile din 2024. Cel mai mult mizează probabil pe memoria scurtă a cetățenilor…

În 2020, prezența la vot a fost de doar 31.8%, un record negativ. În 2024, partidele adânc înrădăcinate în organul legislativ și executiv al României, se vor sprijini pe influența și resursele acumulate în timp, uitând că puterea adevărată este în mâinile oamenilor. Totuși, scena politică românească nu mai este la fel de fadă precum în ultimii 30 de ani, iar activitatea civică a cetățenilor s-a intensificat și capătă expresii încurajatoare. Forțele reformatoare din societatea civilă și de pe scena politică vor reprezenta alternativa actualei clase politice, iar în următorii trei ani acestea vor trebui să demonstreze că pot răspunde așteptărilor și cerințelor întregii societăți românești. USR cu un mesaj de centru-dreapta, Demos cu un mesaj de stânga sau Volt cu un mesaj progresist și federalist sunt exemple de partide politice care reprezintă o nouă generație în politica românească, nevoite să-și dea examenul maturității cât mai repede pentru a putea avea pretenții la a conduce România, fără a depinde de partidele tradiționale, pe calea reformelor și a modernității.

Stefan Florea, 

Mihaela Sirițanu

Flavia Tuțu