LGBTIQ+ | Iubirea este iubire

LGBTIQ+ | Iubirea este iubire

10/12/2020, 6:01:15 AM
LGBTIQ+ | Iubirea este iubire
LGBTIQ+ | Iubirea este iubire

Aspecte Pozitive

Prin drepturile LGBTIQ+ înțelegem în principal drepturile care privesc persoanele LGBTIQ+, spre exemplu dreptul la căsătorie, dreptul de a adopta sau dreptul la integritate fizică. Într-un mod extensiv, drepturile LGBTIQ+ includ și normele legale privitoare la protecția persoanelor LGBTIQ+, spre exemplu interzicerea discriminării pe motiv de orientare sexuală, legalizarea homosexualității sau recunoașterea internațională a unei căsătorii LGBTIQ+.

Chiar dacă România este din punctul de vedere al societății un stat membru UE relativ conservator, se remarcă prezența unor drepturi LGBTIQ+. Cele mai multe dintre acestea au fost adoptate ca urmare a presiunii internaționale exercitată în special de Uniunea Europeană: discriminarea pe baza orientării sexuale este interzisă din anul 2000, homosexualitatea este legală în spații private din 1996 și în spații publice din 2001. În anul 2006, Human Rights Watch a enumerat cinci țări care au făcut un progres exemplar în combaterea abuzurilor de drepturi cu referire la orientarea sexuală sau identitatea de gen: printre ele, România, „unde un deceniu de presiune națională și internațională au dus la abrogarea unei legi cu privire la sodomie și la podul spre protecții largi antidiscriminatorii față de persoanele LGBTIQ+”.

Aceste evoluții au fost continuate în anii următori prin decizia din 2018 a Curții Europene de Justiție și subsecvent prin deciziile tribunalelor din România cu privire la recunoașterea drepturilor egale de ședere în România ale soților de același sex în cazul în care căsătoria a fost încheiată într-un stat membru al Uniunii Europene. Tot în 2018, cea mai înaltă curte de justiție din România decidea egalitatea în drepturi între cuplurile heterosexuale și cuplurile homosexuale.

În octombrie 2018 a avut loc un referendum național cu privire la modificarea în Constituția României a definiției familiei. Referendum a întrebat cetățenii dacă aceștia doresc aprobarea schimbării definiției familiei din Art. 48 Constituția României, pentru a interzice căsătoriile între persoanele de același sex la un nivel constituțional. Din fericire, referendumul nu a trecut, întrucât participarea la vot a fost de doar 21.1%, sub pragul cerut de lege de 30%.

Comunitățile LGBTIQ+ din România au devenit din ce în ce mai vizibile în anii recenți; Pride parades sunt organizate în București, Cluj și în Timișoara, precum și alte evenimente cu tematică LGBTIQ+ au loc în mai multe orașe din România. Activismul organizațiilor românești care susțin drepturile LGBTIQ+ a crescut și a devenit mult mai vizibil. În comparație cu alte țări din Europa de Est, România nu a regresat din punct de vedere oficial sau legal în ceea ce privește evoluția recunoașterii drepturilor LGBTIQ+.

Aspecte Negative

După ce am examinat aspectele pozitive privitoare la situația drepturilor LGBTIQ+ din România ne îndreptăm atenția spre aspectele negative. Persoanele LGBTIQ+ din România încă au în față provocări legale și discriminări, întrucât atitudinea din interiorul societății românești este general conservativă. Înafară de acest lucru, trei aspecte centrale trebuie prezentate: activitatea Coaliției pentru Familie, eșecul partidelor politice și recenta aprobată, însă nepromulgată, Legea Nr. 87/2020.

Din anul 2015, peste 30 organizații non-guvernamentale românești au format o alianță sub numele de „Coaliția pentru Familie”. Principala ei activitate constă în promovarea și strângerii semnăturilor pentru referendumul din 2018 pentru a modifica Constituția României și a interzice la nivel constituțional familia bazată pe căsătoriile între persoanele de același sex. 

Pentru a înțelege de ce s-a întâmplat acest lucru, trebuie ţinut în minte că, deși Codul Civil român interzice căsătoria între persoane de același sex, definiția familiei în Constituția României este menționată ca fiind bazată pe „căsătoria liber consimțită între soţi”, prin urmare nu se referă la sex.

Chiar dacă referendumul din 2018 a eșuat, Coaliția pentru Familie strânge și azi semnături pentru un nou referendum cu același scop.

În ceea ce privește referendumul din 2018, nu numai că unele partide parlamentare mari au rămas neutre în ceea ce privește căsătoriile între persoane de același sex - cum ar fi PNL, ALDE sau UDMR - ci au existat partide care au mers împotriva ideologiei politice proprie, cum a fost PSD. Într-o prezentare generală, partidul de stânga PSD ajunsese să susțină aceleași obiective politice cu partidul extremist de dreapta Noua Dreaptă (ND). Motivele pentru neutralitatea partidelor ar putea fi reprezentat de frica de a piede electoratul de o parte sau de alta în ceea ce privește poziționarea cu privire la drepturile LGBTIQ+. Dacă ar fi susținut drepturile LGBTIQ+, partidele care au mers împotriva ideologiei politice proprii ar fi pierdut electoratul conservator-ortodox. Rezumând, partidele politice la nivel național au eșuat în a se poziționa cu privire la tematica drepturilor LGBTIQ+, au eșuat în a aplica politici conforme cu ideologia proprie de partid și au minimizat în acest fel rolul democratic general al partidelor politice în cadrul unei democrații constituționale: de a fi definiția și expresia voinței politice a cetățenilor.

Însă chiar și așa, pe 16 iunie 2020 Parlamentul României a aprobat o lege care interzice orice discuție privind o așa-numită ”teorie sau opinie de gen” în școlile din România și spațiile educaționale (inclusiv în universități). Prin recent aprobata Lege Nr. 87/2020 se propune schimbarea Legii Naționale a Educației din România (Legea Nr. 1/2011) și interzice răspândirea ”teoriei sau opiniei potrivit căreia genul este un concept diferit de sexul biologic și că genul și sexul nu sunt întotdeauna același lucru”. Promovarea acestei idei ar fi așadar interzisă în toate unitățile educaționale, în universități și în toate spațiile destinate educației vocaționale și a pregătirii, inclusiv în cadrul activităților extracurriculare. După ce a fost adoptată de ambele Camere ale Parlamentului României, legea a fost trimisă spre promulgare Președintelui Klaus Iohannis, care a atacat-o la Curtea Constituțională. Până acum, nu a avut loc nicio decizie a Curții Constituționale.

Punctul de Vedere al Volt

În viziunea noastră este inacceptabil faptul că în anul 2020 românii sunt supuși la discriminare pe baza identității lor de gen sau a orientării sexuale. Inacceptabilă este și prezența și promovarea perspectivei precum că ar exista „o teorie sau o opinie de gen” care este impusă și împotriva căreia se îndreaptă extremiștii.

Recunoaștem faptul că orientarea sexuală și identitatea de gen sun părți integrale a cine suntem și ne propunem să introducem reglementări și acțiuni concrete pentru a obține egalitatea în drept și în realitate pentru toată lumea. Pentru noi este simplu: iubire înseamnă iubire.

Volt răspunde provocărilor privind echitatea socială concentrându-se pe patru piloni principali și promovând o abordare unitară cu scopul de a elimina toate formele de discriminare, stigmatizare și separare și asigurând faptul că nimeni nu este lăsat în urmă.

Susținem drepturile LGBTIQ+ ca și drepturi fundamentale. Credem că parteneriatul civil trebuie și poate fi adoptat imediat în România; căsătoriile LGBTIQ+ pot și trebuie să devină realitate cât mai curând; susținem adopția de către cuplurile LGBTIQ+.

În ceea ce privește garantarea drepturilor transgender, vrem să facem procedurile de afirmare de gen, spre ex. tratamentele hormonale, operațiile, ședințele psihologice, cât mai accesibile pentru persoanele transgender.

În ceea ce privește garantarea drepturilor intersex, susținem interzicerea procedurilor medicale inutile de „normalizare a sexului”, a sterilizării și a altor tratamente practicate pe bebelușii și copiii intersex fără acordul lor informat și dorim să asigurăm că nu există niciun obstacol administrativ pentru recunoașterea persoanelor intersex.

Volt promovează de asemenea o legislație care să ofere persoanelor non-binare să își aleagă genul în cărțile de identitate, formulare și documente oficiale, precum și o legislație care adresează în mod persistent discriminarea împotriva persoanelor LGBTIQ+.

Propunem adoptarea de politici incluzive pentru a contribui activ la o egalitate reală.

În acest aspect, Volt promovează organizarea de seminarii educaționale pentru polițiști cu privire la „infracțiuni de ură” împotriva persoanelor LGBTIQ+ și ne dorim să includem recunoașterea discriminării împotriva minorităților în cadrul educației magistraților și funcționarilor publici.

Susținem sancționarea companiilor care nu extind aceleași beneficii, salarii, oportunități și altor persoane, fără a avea în vedere orientarea sexuală, identitatea de gen, expresia de gen sau caracteristicile de sex și propunem includerea referirilor la nediscriminare în cadrul anunțurilor oferite de companii.

Volt cere tuturor companiilor mijlocii și mari să organizeze canale confidențiale de comunicare, separate de relațiile generale între angajat și angajator, pentru a face posibilă raportarea comportamentului discriminatoriu, a violenței sau a hărțuirii sexuale. De asemenea optăm pentru susținerea financiară a companiilor pentru instruirea angajaților - în special a celor în poziții de management - pentru a crește awarenessul cu privire la problemele întâmpinate de colegii lor LGBTIQ+ și pentru a asigura drepturile specifice transgender și intersex la locul de muncă.

Susținem educația elevilor și studenților despre avantajele și importanța de a avea o societate și o forță de muncă lipsite de discriminare.

Volt susține acest lucru prin promovarea tuturor subiectelor relevante în orele de educație sexuală, întrucât educația este cheia pentru a elimina inegalitatea și tratamentele nedrepte și pentru a dezvolta o cultură de înțelegere reciprocă și acceptare. În acest aspect, dorim să ne asigurăm că în timpul acestor ore:

  • Nu este discutată numai heterosexualitatea, ci și toate celelalte tipuri de orientare sexuală și identității de gen (spre ex. Discuțiile despre ce înseamnă să fii non-binar, cisgender, transgender, pansexual)
  • Sunt discutate și explicate metodele de contracepție și protecție
  • Toate discuțiile la ora de educație sexuale sunt făcute fără rușine, explicații false sau pseudo științifice și fără comentarii religioase, într-o manieră nediscriminatorie și inclusivă.

Scopul nostru principal a fost și va rămâne întotdeauna nu doar drepturi egale, ci tratament egal pentru fiecare ființă umană din Uniunea Europeană.

Cu toții suntem la fel, cu toții avem speranțe și vise, cu toții iubim pe cineva și suntem iubiți în schimb - sexul tău și identitatea ta de gen nu ar trebui să joace niciun rol în acest sens.

Fiindcă iubirea este iubire!