Libera Circulaţie a Persoanelor
Libera Circulaţie a Persoanelor
Aspecte Pozitive
Libera circulație a persoanelor este una dintre cele patru libertăți fundamentale ale Uniunii Europene din 1993.
Astăzi, majoritatea oamenilor din Europa sunt obișnuiți cu faptul că pot călători peste aproape toate frontierele din Europa fără a trece prin controlul pașapoartelor.
Această libertate de mișcare nu se limitează, desigur, la călătorii. Fiecare cetățean al UE își poate alege în mod liber locul de muncă și viața în cadrul UE și poate lucra și locui acolo în (aproape) aceleași condiții ca și cetățenii statului respectiv.
Cu toate acestea, pentru multe dintre statele membre ale Europei Centrale și de Est, ultimele restricții impuse acestei libertăți de circulație nu au fost ridicate până în 2011, pentru Bulgaria și România până în 2014 și pentru Croația până în 2015.
Există multe motive pentru care oamenii se stabilesc în alte țări. Acestea variază de la nemulțumirea socială și relațiile de familie la considerații pur economice.
Nu există nicio îndoială că pentru mulți oameni potențialul de câștig sau oportunitățile de dezvoltare a carierei joacă un rol decisiv.
Condițiile pentru emigranți s-au schimbat fundamental din 1990. În primii ani de după revoluție, chiar și românii pregătiți excelent erau adesea angajați doar pentru locuri de muncă necalificate în alte țări europene. În prezent, emigranții, cu condiția să aibă cunoștințele lingvistice adecvate, se pot aștepta să găsească cu ușurință un loc de muncă în domeniul lor profesional fără probleme majore.
În ultimii ani, din 2011 și 2014, tot mai mulți oameni din țările din sudul, centrul și estul Europei au beneficiat de libertatea de mișcare.
Aproximativ 3,2 - 3,8 milioane de români s-au mutat în alte țări ale UE până în 2019. În lunile de vară, numărul românilor care lucrează în străinătate în UE crește până la 5 milioane de persoane din cauza muncii sezoniere.
Fondurile trimise de diaspora românească rudelor de acasă reprezintă o contribuție considerabilă la dezvoltarea economică a României, care nu ar trebui subestimată. Potrivit Eurostat, între 2007 și 2017 românii din străinătate au trimis în țară 31,7 miliarde de euro. În aceeași perioadă de timp, România a primit fonduri nete ale UE în valoare de 30,4 miliarde EUR.
De asemenea, românii care locuiesc în străinătate au asupra dezvoltării pozitive a României o importantă influență socială și, mai presus de toate, una politică.
Aceste influențe pot fi împărțite în două domenii:
Oamenii care se întorc în România după o ședere mai lungă în străinătate au o influență directă asupra societății românești, în special prin înființarea propriilor companii mici sau mijlocii și crearea locurilor de muncă. Deoarece implementează în mod natural standardele înalte ale Uniunii Europene în companiile lor, de exemplu în ceea ce privește drepturile muncii și protecția mediului, experiența lor din străinătate are un impact direct asupra angajaților și clienților lor.
Cealaltă influență majoră este la nivel politic. În trecut, românii din diaspora au arătat clar în alegerile parlamentare, prezidențiale și europene că își doresc conducerea politică fără rețelele tradiționale din România și, prin urmare, au ajutat noile formațiuni politice să obțină succese neimaginate.
De la aderarea la Uniunea Europeană, societatea românească și mulți români au beneficiat direct de libera circulație a oamenilor și și-au construit o viață nouă în alte țări europene. S-au integrat și au devenit parte a societăților locale.
Apropierea oamenilor din Europa în conviețuirea lor zilnică creează mediul propice pentru ca prejudecățile să fie descompuse și particularitățile istorice și culturale să fie înțelese și, prin urmare, acceptate, ceea ce reprezintă o realizare foarte importantă a libertății de mișcare.
Pentru că doar în acest mod ne vom consolida conviețuirea pașnică, ceea ce nu era o chestiune firească până acum câteva decenii.
Astfel, toată lumea poate realiza prin propria experiență că, de fapt, suntem cu toții oameni, avem cu toții aceleași nevoi, speranțe și vise, indiferent de unde venim!
Aspecte Negative
În timp ce în prima parte a seriei am tratat aspectele pozitive ale liberei circulații a persoanelor, ne vom ocupa acum de aspectele negative care sunt cu siguranță prezente.
Acestea pot fi practic împărțite în două categorii:
Efectele negative ale migrației asupra unei țări de imigrație și a populației sale și invers pentru țara afectată de emigrare.
Am dori să ne limităm la efectele asupra României, care, la fel ca majoritatea dintre țările Europei Centrale și de Est, trebuie să lupte cu cele mai grave efecte negative ale liberei circulații a oamenilor.
În 2019, aproximativ 4 milioane de cetățeni români trăiau permanent în afara României. Aceasta reprezintă aproximativ o cincime din populația totală. În combinație cu exodul rural care are loc în România precum și scăderea natalității, acest lucru a dus la o pierdere a populației de peste 50% în unele zone rurale în decurs de 30 de ani de la revoluție.
Efectele rezultate sunt diverse și grave:
Are un impact sever asupra familiilor afectate, dacă un partener locuiește permanent în străinătate pentru a susține familia acasă. Astfel de separări sunt foarte frecvente în rândul gospodăriilor românești din zilele noastre.
Copiii din familiile cu un părinte care lucrează într-o altă țară tind să fie predispuși la performanțe academice slabe și au șanse mai mici de dezvoltare personală. Desigur, pentru majoritatea părinților este, de asemenea, o condiție nesatisfăcătoare să nu se poată ocupa de dezvoltarea copilului acasă.
Dacă ambii părinți sunt absenți și rudele preiau creșterea, riscul dezechilibrelor sociale pentru acești copii crește considerabil.
Conform estimărilor Administrației prezidențiale din România, în 2015, până la 300.000 de copii au fost afectați de situațiile menționate anterior.
Avantajele financiare sunt adesea compensate de problemele familiale.
Efectele liberei circulații a oamenilor sunt, de asemenea, vizibile pentru societate în ansamblu. România suferă de un „exod de creiere”, deoarece mulți studenți (în timpul educației sau după absolvire), precum și tineri profesioniști, aleg să migreze în alte țări pentru oportunități mai bune și rareori se întorc.
Una dintre zonele cele mai afectate este domeniul asistenței medicale:
Medicii, în special, dar și alți specialiști medicali, sunt uneori recrutați în mod specific pentru funcții în alte țări europene. Deși salariile din sectorul sănătății au crescut în România în ultimii ani, salariile din alte țări europene sunt încă de 3-6 ori mai mari decât nivelul României, în funcție de domeniul de specialitate. Companiile de recrutare oferă, de obicei, cursuri de limbi străine ca pregătire, adesea cu o durată de câteva luni. În timpul acestor cursuri, participanții primesc deja alocații lunare. După angajarea în țara adoptantă, le sunt oferite de obicei beneficii cum ar fi locuință fără plata chiriei pentru câteva luni și diverse alte suplimente la salariul de bază.
Aceste stimulente financiare, împreună cu posibilitatea de a practica într-un mediu fără luare de mită, cu echipamente medicale la standarde ridicate, precum și oportunități excelente de formare și carieră, reprezintă o alternativă tentantă la lucrul în sistemul de sănătate din România pentru mulți medici.
Majoritatea medicilor străini din Franța și Germania sunt din România. Potrivit OECD, peste 8.700 de specialiști români au fost înregistrați doar în aceste două țări până în 2018.
Până în prezent, aproximativ 14.000 de medici români și aproape 50.000 de asistenți medicali au părăsit sistemul medical național.
Deoarece rata ridicată a șomajului este de 17% în rândul tinerilor români, acest grup de persoane sub 30 de ani reprezintă o proporție excesivă de emigranți.
Având în vedere acest lucru, riscurile sistemelor de securitate socială deja slabe, cum ar fi asigurările de sănătate și pensii, care se vor confrunta cu dificultăți considerabile în câțiva ani, din cauza numărului scăzut de tineri care contribuie, sunt destul de mari.
Pentru a contracara consecințele negative ale liberei circulații a persoanelor, statul român va trebui să găsească soluții împreună cu instituțiile Uniunii Europene.
Punctul de Vedere al Volt
După cum am aflat în postările anterioare 1 și 2, principiul de bază al Uniunii Europene privind libera circulație a persoanelor are atât avantaje, cât și dezavantaje.
Deoarece pentru noi la Volt, libertatea individului de a-și modela propriul viitor este o valoare foarte importantă, societățile și UE trebuie să absoarbă și să atenueze efectele potențial negative, garantând totodată libertatea individului.
Un astfel de exod masiv, așa cum a avut loc în ultimii ani din România și din alte țări ale UE, cu siguranță nu ar fi avut loc dacă România nu ar fi devenit membră a UE, ceea ce a făcut mult mai ușoară emigrarea. La urma urmei, oamenii cu posibilități reduse de a avea venituri recurente sau decente au putut să părăsească țara în condiții mult mai simple după 2007, pentru a-și construi o viață demnă în altă parte și, în același timp, pentru a ușura piața muncii din România. Datorită scăderii cifrelor șomajului, a asigurat și creșterea salariilor angajaților din România, deoarece excedentul de lucrători a fost considerabil redus.
La fel ca în cazul multor altor probleme, la Volt considerăm că soluția este cooperarea între țările UE și, în cel mai bun caz, cooperarea cu țări din afara Uniunii. Deoarece majoritatea țărilor UE au rate de natalitate negative, întreaga UE devine din ce în ce mai dependentă de imigrație.
În acest context, cerem dezvoltarea unui plan de migrație paneuropene care să includă ambele aspecte: migrația intra-europeană și migrația în și din UE.
În plus, dacă Uniunea Europeană dorește garantarea păstrării calmului intern și a echității între statele sale membre, va trebui să garanteze pe termen lung solidaritatea comună fundamentală.
Dacă sistemele de securitate socială din unele state membre se confruntă cu dificultăți, deoarece un număr semnificativ de persoane emigrează în alte state ale UE, acelor țări care suferă de această evoluție negativă trebuie să li se acorde sprijinul adecvat și să nu rămână singure cu efectele negative!
O asigurare comună paneuropeană de sănătate și pensii ar elimina în mod clar presiunea asupra fiecărui stat membru și ar face dreptate abordării unei piețe a muncii europene comune. În opinia noastră, nu ar trebui să fie nicio diferență dacă un român lucrează în România sau Germania. Serviciile sale ar trebui să fie în beneficiul societăților românești, germane și ale altor societăți europene. Continuând cu Germania și România ca exemplu, atâta timp cât sistemele de securitate socială sunt reglementate doar la nivel național, guvernul german, statul german și, mai presus de toate, politicienii germani vor avea un interes limitat cu privire la modul în care este situația în România. Conform modelului anterior, un politician german este responsabil doar pentru electoratul german. Pentru a obține voturi, este foarte puțin probabil ca aceștia să acorde atenție bunăstării unei alte societăți.
În timpul creării Uniunii Europene, accentul a fost pus pe dezvoltarea economică. Acum este timpul să ne îmbunătățim abordarea politică față de provocările viitoare și să dezvoltăm Uniunea Europeană într-o adevărată federație!
Volt este conștient de faptul că aceasta este o dezvoltare care va dura ani și decenii și care va fi, de asemenea, supusă unei schimbări constante în viitor.
Dar semnalele acestor ani impun ca noi, europenii, să ne unim și să lucrăm pentru un scop comun:
O Europă unită în care fiecare individ are toate oportunitățile de a-și dezvolta și de a-și folosi abilitățile în folosul comunității fără riscul de a fi lăsat singur de aceasta.
O altă piatră de temelie a unei politici europene comune a pieței muncii trebuie să fie posibilitatea tinerilor absolvenți de a obține cea mai bună pregătire posibilă, indiferent de piața locală a muncii. În același timp, trebuie să se favorizeze o reintrare pe piața muncii a țării de origine, poate chiar prin stimulente financiare. Și acest lucru trebuie și poate fi realizat prin dezvoltarea unei soluții comune, aplicabilă în toate statele membre europene. Astfel, vor putea fi determinate necesitățile unei anumite țări. De exemplu pentru personalul medical, trebuie să fie în interesul tuturor țărilor UE ca asistența medicală adecvată să fie garantată la nivel general. Acest serviciu de bază nu trebuie să depindă doar de posibilitățile financiare ale unei țări, ci trebuie să fie o chestiune comună pentru toate statele membre.
Volt solicită o abordare la nivel european a inegalităților cauzate de migrație și de diferențele economice din societățile țărilor membre.
Suntem cu toții europeni!
Cunoaște-ți vecinii!
Autor:
Născut în 1977 lângă Ingolstadt, Bavaria, Germania, Europa.
Acasă la Ciolănești, Teleorman, România, Europa.