România şi Uniunea Europeană

România şi Uniunea Europeană

24 apr. 2021
Romania_EU_Flags

Aspecte pozitive

Există un zvon persistent, care a prins rădăcini în România și în întreaga Europă de Est şi care descrie foarte bine ambivalența față de UE: se presupune că produsele din Europa de Est sunt de calitate mai slabă decât în ​​statele membre ale Europei Centrale și de Vest. Consumatorii din Europa de Est, de lângă graniță cu, de exemplu, Germania sau Austria, declară că îşi fac cumpărăturile în țările vecine, deoarece aceleași produse sunt de calitate superioară acolo. Slovacia, Ungaria, Republica Cehă și Polonia au folosit acest „adevăr perceput” ca o ocazie de a declanșa un vârtej populist la summitul UE din 2017, care a fost parțial sărbătorit ca „emanciparea est-europeană”.

Dar există vreun adevăr în toate acestea?

Într-adevăr, UE a luat foarte în serios acuzațiile, iar Comisia a solicitat Serviciului Științific să investigheze. Aceștia au selectat anumite produse care fac parte dintr-un coș de cumpărături obișnuit și au examinat 1.400 de eșantioane din 19 state membre. 

Se pare că: Da! Există diferențe! Doar diferit față de cum era de așteptat!

Doar 9% din alimentele examinate sunt de fapt comercializate identic, dar au o compoziție diferită. De asemenea, aceste abateri nu urmează niciun model geografic: statele membre din toate zonele din Europa sunt afectate, de exemplu, inclusiv Danemarca sau Italia. Iar studiul a găsit totuși altă concluzie: abaterile sunt în mare parte ajustări ale obiceiurilor alimentare regionale și nu diferențe calitative. Dacă, de exemplu, nu se consumă prea mult ulei de măsline într-o țară, o parte din acesta este înlocuită cu un gust mai neutru, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, pentru a-l adapta la senzația de gust din ţara respectivă.

Acum odată ce am demontat acest mit, ne putem îndrepta către adevărata întrebare: De ce este acest mit atât de persistent și în România? De ce se tot vorbește despre el, chiar dacă a fost respins de mult timp?

Este poate un simptom al unei discrepanțe mult mai profunde? Se chinuie românii cu apartenența lor la UE? De fapt, cum beneficiază România de aderarea la UE?

Ca „enclavă latină” în estul slav, România s-a simțit întotdeauna conectată cu Occidentul, iar criticarea UE, uneori foarte populistă, este mult mai redusă aici.

Fostul Președinte Băsescu a spus despre aderarea la UE în 2005: „Pentru noi, aderarea la UE reprezintă împlinirea unui vis mai vechi de o jumătate de secol”. Iar această percepție pozitivă pare intactă: o majoritate clară (60%!) a românilor au declarat într-un sondaj din 2019 că au o imagine pozitivă asupra UE.

Acest lucru este pe deplin justificat!

Aproape nicio altă țară nu a beneficiat atât de mult de aderarea la UE în ultimii zece ani: de la aderarea României, după deducerea contribuțiilor proprii la UE, la București au circulat în jur de 30 de miliarde de euro - acest lucru corespunde cu aproape 2% din PIB.

Fondurile au fost puse la dispoziție atât ca ajutor și subvenții ale UE, cât și sub formă de ajutor direct. Au fost utilizate în domeniile infrastructurii și turismului pentru a continua armonizarea condițiilor de viață din statele membre. De exemplu, satul Moisei din judeţul Maramureş a reușit să folosească singur fondurile UE pentru a construi un sistem de canalizare cu o stație de epurare și pentru a asigura alimentarea cu apă chiar și pentru fermele îndepărtate. Și mai important: accesibilitatea generală a fost realizată prin asfaltarea străzilor către aceste ferme îndepărtate, „traseele” existente anterior fiind parțial parcurse doar cu trăsură trasă de cai și uneori, după precipitații abundente, devenind parțial inaccesibile. Primarul Ștețcu a adus în total 8 milioane de euro din finanțare UE în acest sat.

Dar modul în care un stat beneficiază de aderarea la UE este mai complex decât simplul „numerar de la Bruxelles”.

Un exemplu care ne afectează pe aproape fiecare dintre noi este eliminarea tarifelor de roaming și scăderea costurilor pentru electronice.

RO_Perliament_EU

Cu toate acestea, accesul la piața internă europeană are și alte efecte directe asupra forței de muncă și a dezvoltării: reglementările comunitare privind produsele care sunt puse la dispoziție pe piața europeană, deschid accesul simplificat la aceasta. În acest fel, companiile pot deservi o piață de vânzări mai mare cu același efort și pot lucra mult mai eficient, ceea ce la rândul său creează locuri de muncă. Acest acces mai ușor la piața internă a reprezentat un avantaj major în special pentru România, care depinde în mare măsură de importuri și exporturi. Acest lucru se reflectă și în produsul intern brut al României, care, potrivit Eurostat, a crescut de la 34% la 64% din media UE. Acest lucru se datorează în principal stimulării comerțului extern în UE, care reprezintă acum trei sferturi din comerțul extern al României.

În același timp, angajații au și posibilitatea de a lucra fără probleme în alte țări ale UE (dacă doriți să aflați mai multe despre subiectul libertății personale de circulație în UE, puteți citi articolul nostru despre această temă aici.

În întreaga UE, venitul real a crescut în ultimii șase ani, deși la rate diferite. Acesta este numit „efectul liftului”: ceea ce au toți membrii UE în comun este că se deplasează în sus în mod egal - dar de la diferite niveluri. 

Rezultatul este: Toată lumea primește puțin mai mult, dar raportul nu se schimbă. Când pășim într-un paternoster, nu contează câte etaje “am urcat” deja - cei care au intrat cu câteva etaje mai sus, sunt încă deasupra noastră. Și acest lucru distorsionează percepția propriului progres, atunci când ai senzația că nu poți niciodată să le ajungi cu adevărat.

Dar - cum ar putea să fie altfel? Acolo unde este lumină, există și umbră. Și apartenența la UE a adus cu siguranță nu numai avantaje - mai ales nu pentru toți românii în mod egal.

Aspecte negative

Tindem să trasăm o graniță, care de fapt nu mai există, dar care, la nivel de percepție, există încă, chiar prin mijlocul Europei - aici este vestul, acolo este estul. Cu toate acestea, granița nu se desfășoară între țări, ci între grupurile de populație. Unii beneficiază semnificativ mai mult de aderarea la UE decât alții.

Cum am putea să facem conștienți miile de șomeri proveniți din prăbușirea aproape completă a industriei grele românești de marile avantaje ale aderării la UE? Cum explicați acest lucru oamenilor buni din satul Secu, care nu au drumuri asfaltate, nici canalizare, în timp ce primarul a asfaltat șapte kilometri de drum cu 400.000 € din fonduri UE, pur întâmplător lângă propriul teren arabil?

De asemenea, granița există între oraș și țară - între centrele de tehnologie, în care corporații globale oferă tinerilor specialiști IT oportunități de dezvoltare complet noi, și micii fermieri deconectați de la progres și din al căror mediu tinerii fug la centrele de tehnologie, pentru a deveni specialiști IT la binele cunoscute corporații globale.

Da, UE oferă programe excelente de finanțare, iar în postarea anterioară v-am arătat câteva povești minunate de succes. Dar pentru mulți români, în special pentru cei din mediile dezavantajate, aceste resurse sunt inaccesibile. Pe lângă faptul că procesul de aplicare este dificil de gestionat pentru mulți, complexitatea documentelor necesită mult timp și cunoștințe de specialitate. Mulți români, în special din zonele rurale îndepărtate, teoretic au acces la internet, dar nu au calculatoare sau smartphone-uri, sediile autorităților administrative sunt departe - doar posibilitatea obținerii informațiilor despre acest tip de finanțare ar fi deja un mic miracol. Pentru a înrăutăți lucrurile, cerința de a primi finanțare UE este de obicei legată de utilizarea a unui avans de capital propriu, care de multe ori pur și simplu nu este disponibil.

(Am menționat deja acest lucru în articolul nostru despre agricultura românească, pe care îl puteți citi din nou aici : https://www.voltromania.org/agriculture)

Unii potențialii solicitanți se tem pur și simplu de a greși atunci când depun cererea. În cazul retragerii ulterioare a finanțării din cauza unei greșeli, toate rezervele financiare s-ar putea pierde și va ajunge la un munte de datorii sau chiar la un pas de ruină.

EU_Cracks

În articolul despre agricultura românească, v-am povestit și despre dispariția problematică a micilor fermieri, care din anumite puncte de vedere poate fi atribuită și aderării la UE. Deși România a dobândit avantaje mari de pe piața internă europeană deschisă, toate celelalte state membre au și ele aceste avantaje, ceea ce la rândul lor creează situații nefavorabile pentru micii fermieri români: în toată țara, din ce în ce mai multe supermarketuri occidentale și lanțuri de retail precum Carrefour sau Penny deschid noi sucursale. Acestea sunt la îndemână pentru consumatori, deoarece pot face toate cumpărăturile la un cost relativ mic dintr-un singur loc. Acest lucru înseamnă pentru tot mai mulți fermieri care își vând excedentul de produse agricole doar pentru venituri suplimentare pe piețele locale că își pierd clienții. Pentru a putea oferi cantitățile mari de produse agricole de calitate constantă care sunt necesare pentru a porni afaceri cu supermarketurile, micii fermieri ar trebui să se unească pentru a forma cooperative. Cu toate acestea, acest lucru este cu greu posibil în România. Datorită traumei din trecutul comunist, românii sunt extrem de sceptici, aproape ostili, față de comunitățile organizate colectivist.

Un alt obstacol în calea utilizării depline a aderării la UE în România este problema omniprezentă a corupției și a arbitrariului politic. Potrivit Transparency International corupția din România a rămas la un nivel ridicat și până când PSD nu s-a retras de la putere, guvernul, la propria sa discreție, a emis reglementări urgente peste noapte pentru a schimba sistemul fiscal sau contribuțiile la asigurările sociale - un climat absolut mortal pentru investitorii care sunt extraordinar de dependenţi de fiabilitatea și stabilitatea politică. Încrederea trebuie recâștigată, dar va dura timp, iar investitorii vor examina cu siguranță orice mișcare politică din România.

România trebuie să facă un mare act de echilibristică. Actul său de echilibristică nu are loc în sala de gimnastică, ci în discrepanța dintre voința necondiționată a integrării europene pe de-o parte și păstrarea tradițiilor proprii pe de altă parte. Când are dubii, sufletul românesc acordă prioritate tradiției. Această eternă relație profesor-elev dintre UE și România, care din motive istorice, la fel ca majoritatea statelor membre ale UE din Europa de Est ex-comuniste, este în mod evident foarte sensibilă la deciziile venite de afară. Zeci de ani după depășirea comunismului, în care România a jucat un rol esențial, oamenii își doresc să se poziționeze pe un nivel egal cu „Occidentul”.

Pentru români, aderarea la UE a fost împlinirea unui mare vis. Și da, în ciuda unor obstacole, supărări și dezavantaje, UE este un cadou minunat, nu numai pentru România, ci și pentru toate statele membre ale sale - deopotrivă la est și la vest.

Pentru România, acest cadou a venit foarte brusc, având în vedere procesul istoric incredibil de rapid. Abia ieri l-a răsturnat pe dictator, astăzi este deja membru al UE! La un moment dat, însă, apare întrebarea: La câtă schimbare poate rezista o societate într-un timp atât de scurt?

Modul pozitiv în care noi, la Volt, abordăm în general UE nu ar trebui să fie un secret. Dar noi, ca europeni convinși, nu închidem ochii la problemele care trebuie stăpânite și rezolvate.

Punctul de vedere al Volt

După ce am examinat ambele părți ale situației actuale și cauzele care stau la bază, ne gândim acum la modul în care am putea crește avantajele și a diminua dezavantajele. Pentru că suntem Volt, programul nostru politic este atât național, cât și paneuropean. Suntem aici pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru toți cetățenii din întreaga Europă - astăzi dorim să abordăm câteva dintre propunerile noastre pentru a ne apropia de acest obiectiv.

Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că, dacă UE se descurcă bine, statele sale membre se descurcă bine și invers. În loc să acționăm singuri, ar trebui să lucrăm și să abordăm provocările prezentului împreună, iar în loc să promovăm propriile interese naționale cu toată puterea, să avem în vedere binele comun al Uniunii Europene. Nu trebuie să încetăm niciodată evidențierea greșelilor și problemelor și să lucrăm pentru a le elimina, dar noi, și mai ales politicienii, trebuie să încetăm în cele din urmă să folosim UE ca țap ispășitor pentru toate problemele imaginabile. Pentru a putea înțelege mai bine acest lucru, noi, ca cetățeni ai UE, trebuie să învățăm și să înțelegem cum funcționează Uniunea Europeană.

Cel mai bun loc pentru a transmite aceste cunoștințe este în instituțiile de învățământ. În școli, Uniunea Europeană și modul ei de funcționare, trebuie să devină o parte integrantă a curriculumului, inclusiv prin proiecte moderne, și nu doar tratat ca un subiect marginal. Acesta este singurul mod de a crea conștientizare încă de la vârste mici cu privire la modul în care funcționează UE și ce trebuie să ne așteptăm de la aceasta. Generațiile care cresc conștiente de faptul că fac parte dintr-o comunitate mare și stabilă vor folosi aceste cunoștințe și mai târziu în viaţă: vor fi motivați să petreacă un an Erasmus în altă țară europeană în timpul studiilor, să facă schimb de idei culturale, să aducă ceea ce au învățat înapoi în România, vor fi conștienți de avantajele aderării la UE atunci când vor înființa o companie și apartenența la UE le va susține în mod activ compania. În calitate de reprezentanți aleși, vor ști că pot solicita finanțare UE pentru un număr mare de proiecte de care vor beneficia în mod direct cetățenii.

O altă componentă importantă este lupta împotriva corupției, printre altele cu resursele unui stat inteligent și transparență radicală. Atâta timp cât există riscul ca subvențiile să fie acordate pe bază de nepotism și mită sau dacă fondurile destinate societăţii sunt utilizate în mod abuziv în scopuri private, întregul sistem va fi deteriorat, în timp ce o minoritate va beneficia ilegal pe termen scurt. În acest scop, atât autoritățile anticorupție naționale, cât și europene, trebuie consolidate și extinse. În plus, veniturile și cheltuielile din sectorul public trebuie să fie vizibile pentru toată lumea, iar corupția din sectorul public nu trebuie doar să fie pedepsită, ci și urmărită în mod consecvent. Totuși trebuie să aibă loc și o schimbare de mentalitate în societate! Deși poate părea ușor și tentant la început, să plătești o mică „taxă specială” pentru a-ți atinge obiectivul mai repede, trebuie să fim întotdeauna conștienţi că acest lucru are efecte negative asupra societății în ansamblu și, în cele din urmă, asupra propriei persoane. Corupția este un joc de putere cu cărți marcate, jucat pe spatele societății. Vestea pozitivă este că ne putem ridica și părăsi masa oricând. Dacă nu participă nimeni, jocul corupţiei se termină.

Eliminarea corupției va crea mai multă încredere în instituțiile publice, va oferi un sentiment de justiție mai sigur antreprenorilor și va stimula astfel economia - atât pentru startup-urile românești, cât și pentru acei investitori internaționali care sunt în prezent sceptici cu privire la a porni activități în România.

Volt_RO

Pentru a face accesibile tuturor cetățenilor români toate avantajele aderării la UE, trebuie să utilizăm alte elemente ale statului inteligent, precum: internetul ca drept fundamental. Un drept general de acces la Internet ar însemna că informațiile ar fi disponibile și în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, inclusiv în sate și ferme izolate de autoritățile care ar putea oferi sfaturi aprofundate despre posibilităţile oferite de Uniunea Europeană, precum informații relevante despre diferite proiecte și finanțare europeană care ar aduce beneficii cetățenilor locali. Pentru a face acest lucru, aceste informații ar trebui, desigur, să fie disponibile și într-o formă ușor de înțeles și clară. Volt dorește să promoveze o astfel de  mentalitate de serviciu în cadrul tuturor autorităților publice din Europa. Dacă ideea noastră de digitalizare completă a tuturor autorităților este îndeplinită și nevoia de interacțiune personală la ghișeu este eliminată, autoritățile vor fi degrevate de anumite sarcini și își pot astfel extinde serviciul în alte domenii cruciale, precum pentru consultare în domeniul dreptului UE.

Un alt pas important în punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a beneficiilor UE este promovarea cooperativelor. Da, știm că mulți români sunt sceptici despre acestea. Totuși, așa cum se întâmplă adesea, schimbarea începe de la rădăcină. Dacă oamenii primesc suficiente informații și înțeleg avantajele uriașe, făcând în același timp extrem de ușoară înființarea unei cooperative, mulți cel puțin o vor lua în considerare. Acest lucru ar avea avantaje semnificative, mai ales în sectorul agricol, pentru că negocierile cu lanțurile de retail pot fi încheiate numai în cantități de producție corespunzătoare. De asemenea, pot beneficia și alte domenii. Un exemplu simplu: România este incredibil de bogată în obiecte de artizanat frumoase și oferă o varietate extraordinară de produse de casă conservate - acest lucru pare irelevant la prima vedere, dar aceste produse sunt extrem de căutate în acest moment în Europa și în întreaga lume! Din păcate, se pare că micii producători români nu profită de această situație. Atâta timp cât nimeni nu susține înființarea de cooperative - atât informativ, cât și financiar - și nu facilitează semnificativ procesul, multe produse pot fi oferite doar local într-o măsură limitată, în timp ce în perioade de criză, cum ar fi actuala pandemie COVID, piața de vânzări turistice dispare. O cooperativă care poate vinde produse în toată Europa mult mai ușor și în cantități mai mari și care poate construi o infrastructură solidă pentru piața de vânzări online, pe care artizanii individuali sau mini-întreprinderile nu o pot face, este mult mai puternică chiar și în perioade de criză. În plus, perspectiva unui brand regional puternic, cu o piață de vânzări internațională, ar asigura, de asemenea, urmași pentru întreprinderile tradiționale meșteșugărești.

Există nenumărate astfel de măsuri care ar putea fi introduse aici, care fac și ele parte din propunerile noastre politice, dar cred că mesajul de bază a devenit deja clar: calea către condiții de bază uniforme pentru toți cetățenii europeni începe cu cunoașterea și dorința politicienilor de a comunica în mod clar avantajele aderării la UE și a le face accesibile în mod egal tuturor.

Acest lucru nu se aplică doar accesului uniform la piața internă europeană sau la finanțarea UE, ci poate fi extins după cum este necesar la: asistență medicală, un nivel uniform de educație, sisteme fiscale armonizate și aşa mai departe...

Doar așa putem lucra împreună pentru o Europă mai bună, cu șanse egale pentru toți cetățenii, indiferent de statul membru.